Efectul temperaturii asupra producției și coeficientul de temperatură
Contraintuitiv, dar consecvent: cea mai bună zi a anului pentru un sistem fotovoltaic nu e cea mai caldă. E o zi senină, rece și cu aer curat, tipic aprilie, sau o dimineață de septembrie după ploaie.
Motivul e că panourile lucrează cu lumina, dar sunt penalizate de căldură.
Ce se întâmplă în celulă
Într-o celulă de siliciu, tensiunea scade cu creșterea temperaturii, iar curentul crește foarte puțin. Produsul dintre ele (puterea) scade net.
Fișa tehnică dă trei coeficienți de temperatură. Cel care contează pentru producție e coeficientul puterii, exprimat în procente pe grad, cu semn negativ. Valorile tipice sunt între −0,29 și −0,40 %/°C.
Referința e 25 de grade temperatura celulei, nu a aerului.
Cât înseamnă practic
Într-o zi de vară cu 35 de grade afară și soare puternic, celula ajunge la 60-65 de grade. Diferența față de referință e de 35-40 de grade.
| Temperatura celulei | Pierdere la −0,35 %/°C |
|---|---|
| 25 °C | 0% |
| 40 °C | −5% |
| 55 °C | −10,5% |
| 65 °C | −14% |
| 75 °C | −17,5% |
Un panou de 450 W la 65 de grade livrează aproximativ 385 W, în condiții de iradiere identice.
Iarna funcționează invers: la 0 grade celulă, panoul livrează cu aproape 9% mai mult decât nominalul. Producția de iarnă e mică din cauza soarelui puțin și a zilelor scurte, nu din cauza frigului: frigul ajută.
!!! atentie
Tot din cauza asta, tensiunea de circuit deschis crește iarna, iar numărul maxim de module dintr-un string se calculează la temperatura minimă istorică. Vezi calculul stringurilor.
Ce influențează temperatura celulei
Ventilația din spate, factorul dominant pe care îl controlezi. Un panou montat cu spațiu liber dedesubt se răcește prin convecție. Unul lipit de acoperiș, sau integrat în învelitoare, ajunge la temperaturi vizibil mai mari.
Diferența dintre un montaj bine ventilat și unul sufocat e de câteva grade Celsius, adică 1-3% din producția de vară. Vezi spațiul de ventilație sub panouri.
Culoarea și tipul acoperișului. O tablă neagră sub panouri radiază căldură înapoi.
Vântul. Un acoperiș expus se răcește mult mai bine decât unul adăpostit.
Înclinarea. Un unghi mai mare favorizează circulația aerului pe dedesubt.
Ce alegi la achiziție
Coeficientul de temperatură e un criteriu real de comparație între module, și unul pe care marketingul nu îl scoate în față.
Diferența dintre −0,29 și −0,38 %/°C pare mică pe hârtie. La 60 de grade celulă înseamnă în jur de 3% din producția de vârf, în fiecare zi însorită de vară, timp de 25 de ani.
Vezi cum citești fișa tehnică a unui panou.
De ce contează pentru interpretarea datelor
Când compari producția lunii august cu cea din mai și iese mai mică, nu e neapărat o problemă. E combinația dintre temperatură, unghiul soarelui și, adesea, praf acumulat în lipsa ploilor.
De aceea comparația corectă se face cu referința PVGIS pentru luna respectivă, nu cu luna precedentă. Vezi cum detectezi devreme o pierdere de performanță.
Ce nu merită făcut
Răcirea activă cu apă. Apare periodic ca idee. Costul, complexitatea, consumul pompei și riscul de depuneri de calcar pe sticlă depășesc cu mult câștigul de câteva procente. Vezi ce apă folosești.
Stropirea panourilor în zile toride. Aceeași problemă, plus șocul termic pe sticlă caldă.
Singura intervenție care merită e cea care se face o dată, la montaj: spațiu de ventilație corect.
Aproximativ 0,35% pierdere pentru fiecare grad peste 25, iar celula ajunge vara la 60-65 de grade. Ziua rece și senină bate ziua toridă. Ventilația din spate e singura variabilă pe care o controlezi, iar coeficientul de temperatură e un criteriu real la alegerea modulului.
Parteneri
Toți parteneriiOferte de la companii partenere. Conținut promovat, marcat ca atare.