Ce este un sistem fotovoltaic și din ce componente e format

Un sistem fotovoltaic e mai simplu decât pare din broșuri. Sunt patru lucruri care se întâmplă, în ordine: lumina devine curent, curentul devine folosibil, folosibilul ajunge în casă, iar ce rămâne pleacă în rețea. Toate componentele pe care le vezi într-o ofertă servesc unuia dintre acești patru pași, sau siguranței lor.

Problema cu ofertele e că enumeră panouri și invertor, adică piesele scumpe și fotogenice, și trec repede peste restul. Iar „restul" e exact partea unde se fac economiile care te costă peste cinci ani.

Traseul energiei, pas cu pas

Ține minte traseul ăsta și vei înțelege orice ofertă și orice defecțiune:

1. Panourile produc curent continuu când primesc lumină.
2. Cablurile de curent continuu duc acel curent până la invertor.
3. Invertorul îl transformă în curent alternativ la 230 V, sincronizat cu rețeaua.
4. Tabloul electric îl distribuie către consumatorii din casă.
5. Contorul bidirecțional măsoară ce iei din rețea și ce dai înapoi.
6. Ce nu consumi pe loc pleacă în rețea.

Punctul 6 e cel pe care aproape toți îl înțeleg greșit la început. Energia nu „se strânge" nicăieri dacă nu ai baterie. Se duce în rețea în secunda în care e produsă, indiferent dacă tu o vrei sau nu.

Panourile fotovoltaice

Un panou e un ansamblu de celule de siliciu legate în serie, laminate între o folie și un geam securizat de 3–4 mm, prinse într-o ramă de aluminiu. Un panou rezidențial de azi are între 400 și 620 W și cântărește 21–32 kg.

Ce contează la alegere, în ordinea reală a importanței:

• Puterea și dimensiunea, pentru că îți spun câte încap pe acoperiș.
• Coeficientul de temperatură, care spune cât pierzi la caniculă. Un panou cu −0,29 %/°C pierde vizibil mai puțin decât unul cu −0,38 %/°C într-o vară de București.
• Garanția de performanță, adică cât se angajează producătorul că mai produce panoul în anul 25. Uzual: 87–92% din puterea inițială.
• Bancabilitatea producătorului, adică șansa ca firma să mai existe când ai nevoie de garanție.

Marca de panou contează mult mai puțin decât crede lumea. Diferența între două panouri decente de aceeași clasă e de câteva procente. Diferența între un montaj bun și unul prost e de zeci de procente.

Invertorul

Invertorul e creierul și, statistic, prima piesă care se strică. Un panou ține 25–30 de ani. Un invertor ține tipic 10–15.

Face trei lucruri simultan:

• Convertește curentul continuu în alternativ.
• Caută punctul de putere maximă (MPPT), adică ajustează permanent tensiunea ca să scoată maximul din panouri în condițiile de moment.
• Se sincronizează cu rețeaua și se deconectează instant dacă rețeaua cade.

Există trei familii: string (un invertor pentru toate panourile, cel mai ieftin și cel mai comun), hibrid (același lucru, dar poate gestiona și o baterie) și microinvertoare (unul mic sub fiecare panou, scump, dar imun la umbrire parțială).

Structura de prindere

Profile de aluminiu, cârlige de inox și cleme care țin panourile pe acoperiș, prin vânt și zăpadă, timp de 25 de ani. E cea mai ignorată parte a unei oferte și cea care produce cele mai scumpe reparații, pentru că o greșeală aici înseamnă infiltrații în acoperiș.

Structura trebuie aleasă pentru tipul concret de acoperiș (țiglă ceramică, tablă cutată, tablă tip țiglă, membrană) și trebuie să lase spațiu de ventilație sub panouri. Panourile lipite de acoperiș se încălzesc mai tare și produc mai puțin.

Cablurile și conectorii

Cablul solar (H1Z2Z2-K) rezistă la ultraviolete, ozon și temperaturi de la −40 la +90 °C. Cablul obișnuit de instalații, folosit ca să se scurteze din deviz, se crapă în câțiva ani pe acoperiș.

Conectorii MC4 leagă panourile între ele. Sunt piese de câțiva lei care provoacă majoritatea incendiilor pornite de la instalații fotovoltaice, pentru că un contact prost sertizat se încălzește la fiecare amper care trece prin el. Merită să știi de ce un MC4 prost sertizat provoacă incendii.

Protecțiile electrice

Partea din ofertă care nu se vede și de care depinde dacă instalația arde sau nu:

Contorul bidirecțional

Îl montează operatorul de distribuție, nu instalatorul. Măsoară separat energia luată din rețea și cea injectată. Fără el nu ești prosumator, ești doar un om cu panouri pe casă. Procedura completă e în ghidul cum devii prosumator în România.

Bateria, care e opțională

O baterie stochează surplusul de la prânz ca să-l folosești seara. Nu e obligatorie și nu se justifică în orice situație: depinde de diferența dintre prețul la care cumperi și cel la care vinzi. Calculul onest e în merită o baterie în România.

Un lucru important, care surprinde pe toată lumea: un sistem obișnuit fără baterie nu îți dă curent la pană de rețea. Invertorul se oprește din motive de siguranță. Detalii în de ce un sistem fără baterie nu te ține în priză.

Cum arată asta în bani

Pentru un sistem rezidențial tipic de 5 kWp, repartiția aproximativă a costului:

Dacă o ofertă e mult sub piață, diferența vine aproape sigur din ultimele patru rânduri, nu din primele două.

Sistemul e un lanț, iar lanțul ține cât cea mai slabă verigă. Panouri excelente pe o structură prost prinsă, cu conectori sertizați cu cleștele greșit, fac un sistem prost. Întreabă despre ce nu se vede.

Dacă vrei să afli ce înseamnă asta concret pentru casa ta, calculatorul îți arată producția reală la coordonatele localității tale și, mai important, cât din ea ai folosi efectiv.

Oferte de la companii partenere. Conținut promovat, marcat ca atare.

Continuă cu