Cum interpretezi producția din prima lună față de estimare
Estimarea din ofertă spune 9.000 kWh pe an. Prima lună a dat 480. Împărțind 9.000 la 12 iese 750, deci pare cu 36% sub.
Calculul e greșit din start.
De ce nu se împarte la 12
Producția nu e uniformă pe an. Iulie produce de câteva ori cât decembrie, pentru același sistem. O lună de iarnă comparată cu media anuală va ieși întotdeauna catastrofal, iar una de vară va părea spectaculoasă.
Comparația corectă se face cu referința pentru luna respectivă, la puterea și județul tău. Cifrele lunare sunt pe pagina de județe.
Cum se face corect
Pasul 1: producția specifică. Împarte ce ai produs la puterea instalată. 480 kWh pe un sistem de 6 kWp înseamnă 80 kWh/kWp.
Pasul 2: referința lunii. Din tabelul județului tău, pentru luna respectivă și orientarea ta.
Pasul 3: raportul.
| Abatere | Interpretare |
|---|---|
| Sub 10% | Normal, e vremea |
| 10-20% | Merită urmărit |
| Peste 20%, o lună | Verifică, dar nu panica |
| Peste 20%, trei luni | Ceva e în neregulă |
Ce face vremea
O lună poate devia cu 30% față de media ei istorică. Un noiembrie cu ceață permanentă și unul senin sunt luni diferite, iar referința PVGIS e o medie pe 19 ani, nu o predicție pentru luna ta.
De aceea o singură lună nu dovedește nimic. Trei luni consecutive sub referință, în aceeași direcție, sunt un semnal.
Ce mai poate explica diferența
Zile în care sistemul a fost oprit. Verifică jurnalul: o zi de pană sau o eroare de câteva zile schimbă totalul lunii.
Zăpadă, dacă e iarnă. Trei zile cu module acoperite se văd în total.
Praf sau polen, dacă a fost o perioadă lungă fără ploaie.
Umbrire pe care nu ai anticipat-o. Soarele e mult mai jos iarna decât la momentul evaluării. Verifică forma curbei zilnice: o scobitură repetată, la aceeași oră, e umbrire.
Estimarea din ofertă a fost optimistă. Se întâmplă. Compar-o cu referința PVGIS pentru județul tău: dacă oferta promitea mult peste, problema e din ofertă, nu din sistem.
Ce verifici înainte de a reclama
Raportul dintre stringuri. Dacă ai mai multe și unul produce sistematic sub celălalt, ai un defect localizat, nu o problemă de estimare. E cel mai bun indicator, pentru că nu depinde de vreme.
Vârful din cea mai bună zi. Într-o zi senină și răcoroasă, un sistem sănătos ajunge la 80-90% din puterea nominală. Mult sub asta, în condiții bune, e o problemă reală.
Forma curbei într-o zi senină: arc neted, vârf în jurul prânzului.
Setările invertorului, mai ales dacă există o limitare de injecție activă.
Vezi cum detectezi devreme o pierdere de performanță.
Când chiar ai o problemă
Semnalele care nu se explică prin vreme:
- un string constant sub celălalt;
- vârf mult sub nominal în zile perfecte;
- scobituri repetate la aceeași oră;
- erori zilnice în jurnal;
- trei luni consecutive peste 20% sub referință.
Cu oricare dintre ele, ai un dosar. Vezi ce faci dacă producția e cu 20% sub estimare.
Compari cu referința lunii, nu cu media anuală împărțită la 12. O lună poate devia cu 30% din vreme. Raportul dintre stringuri și vârful zilelor senine îți spun mai repede și mai sigur dacă ai o problemă reală.
Parteneri
Toți parteneriiOferte de la companii partenere. Conținut promovat, marcat ca atare.