Reciclarea panourilor fotovoltaice în România: unde le duci

Un panou nu e gunoi obișnuit. Conține sticlă, aluminiu, siliciu, cupru și argint (materiale care se recuperează) plus componente care nu au ce căuta într-o groapă de gunoi.

!!! pericol

Obligațiile de preluare și organizațiile responsabile se stabilesc prin legislația privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, iar detaliile se modifică. Verifică situația curentă la Ministerul Mediului sau la organizația de transfer de responsabilitate din piață înainte de a acționa.

Cine răspunde

Panourile fotovoltaice fac parte din categoria deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Responsabilitatea de a organiza colectarea și tratarea revine, prin principiul răspunderii extinse a producătorului, celor care le pun pe piață.

În practică, asta se traduce în câteva rute:

Distribuitorul sau instalatorul de la care ai cumpărat. E primul apel și, de obicei, cel mai simplu.

Producătorul modulelor, direct sau prin organizația la care e afiliat.

Punctele de colectare pentru deșeuri electrice, dacă acceptă categoria.

Firmele specializate în tratare, pentru cantități mari.

Ce se recuperează

Rata de recuperare a masei e ridicată, iar tehnologiile de separare avansează. Sticla și aluminiul se recuperează ușor; partea grea e separarea straturilor lipite, unde încapsulantul ține totul împreună.

Cazurile practice

Un modul spart în garanție. Nu îl arunca. Producătorul poate cere modulul înapoi ca dovadă. Vezi ce faci cu un panou spart sau fisurat de grindină.

Câteva module înlocuite în timpul vieții sistemului. Predarea se face la instalator, odată cu montarea celor noi. Cere confirmarea preluării.

Sistemul întreg, la final de viață. E o cantitate care se organizează, nu se cară. Firma care demontează ar trebui să preia și partea de eliminare: cere-o în contract, cu confirmare scrisă.

Vezi ce faci cu panourile la sfârșitul vieții sistemului.

Ce nu se face

Nu în gunoiul menajer. E deșeu electric.

Nu la fier vechi, ca să scoți doar rama de aluminiu. Restul modulului rămâne un deșeu netratat.

Nu îngropat sau abandonat. Sunt sancțiuni, iar materialele ajung în sol.

Nu spart intenționat ca să încapă mai ușor. Un modul întreg se tratează corect; unul mărunțit, mult mai greu.

Panourile care încă produc

Un modul înlocuit nu e neapărat un modul mort. Multe se schimbă din motive de uniformitate a stringului, nu pentru că nu mai funcționează.

Un panou care mai dă 80% din putere e perfect utilizabil într-o aplicație unde randamentul nu contează: o cabană, o pompă de irigații, un gard electric, o rulotă.

Testează înainte de a arunca: tensiune de circuit deschis și aspect vizual. Dacă e întreg și dă tensiune, are o a doua viață.

E, de altfel, ordinea corectă în orice discuție de deșeuri: reutilizare înainte de reciclare.

Ce ceri la achiziție

O întrebare care costă nimic acum și clarifică lucrurile peste douăzeci și cinci de ani:

„Cine preia modulele la final de viață și în ce condiții?"

Un producător serios are un răspuns și o organizație în spate. Unul care nu are îți spune ceva despre cât plănuiește să existe.

Sunt deșeuri electrice, cu obligație de preluare la producător. Primul apel e la distribuitorul de la care le-ai cumpărat. Un modul spart în garanție nu se aruncă: poate fi cerut ca dovadă. Iar un panou care încă produce merită o a doua viață înainte de reciclare.

Oferte de la companii partenere. Conținut promovat, marcat ca atare.

Continuă cu