Dimensionarea secțiunii de cablu DC pe lungime

Intermediar 3 min de citit Necesită precauție
Lucrare care cere precauție Se poate executa de un proprietar atent, cu sistemul oprit corect și cu echipament de protecție. Dacă apare ceva neprevăzut, oprește-te și cheamă un instalator.
Pe scurtSecțiunea se alege ca să limiteze căderea de tensiune sub 1-2% pe partea de curent continuu. Un cablu subdimensionat pierde energie permanent și se încălzește.

Cablul e o poziție ieftină din deviz și una dintre puținele unde o economie mică produce o pierdere permanentă, în fiecare oră de funcționare, timp de 25 de ani.

Ce se pierde, de fapt

Orice conductor are rezistență. Curentul care trece prin el produce o cădere de tensiune și disipă putere sub formă de căldură:

ΔU = 2 × L × I × ρ / S

unde L e lungimea traseului dus, I curentul, ρ rezistivitatea cuprului (0,0175 Ω·mm²/m) și S secțiunea. Factorul 2 apare pentru că circuitul are dus și întors.

Puterea pierdută:

P = ΔU × I

Nu se recuperează niciodată. E energie transformată în căldură în pereți și pe acoperiș.

Cât e acceptabil

Practica uzuală: sub 1% cădere de tensiune pe partea de curent continuu, maximum 2% în situații dificile.

Peste 3% începe să se vadă în producția anuală și în încălzirea cablului.

Un exemplu concret

String de 18 panouri, tensiune de lucru circa 600 V, curent 11 A, traseu de 25 m până la invertor.

SecțiuneCădere de tensiunePierderePierdere anuală
2,5 mm²3,85 V (0,64%)42 W~50 kWh
4 mm²2,41 V (0,40%)26 W~31 kWh
6 mm²1,60 V (0,27%)18 W~21 kWh

Diferența dintre 2,5 și 6 mm² e de circa 30 kWh pe an: aproximativ 40 de lei. Pe 25 de ani, peste 1.000 de lei, pentru o diferență de cost inițial de câteva sute.

La trasee scurte, diferența e neglijabilă. La trasee lungi, devine decisivă.

De ce tensiunea mare ajută

Un string cu tensiune mare are curent mic pentru aceeași putere. Iar pierderile depind de pătratul curentului.

De asta un traseu lung nu e o problemă la un sistem cu stringuri lungi, dar devine una la sisteme cu tensiuni mici, de exemplu, la partea de baterie de joasă tensiune, unde curenții sunt mari.

Aceasta e și replica la obiecția „invertorul trebuie pus lângă panouri ca să nu pierdem pe cablu": la 600–800 V, 25 de metri costă sub 0,5%. Locul de montaj contează mult mai mult pentru durata de viață a invertorului. Vezi unde montezi invertorul.

Cazul special: cablul de baterie

Aici situația se inversează complet.

O baterie de 48 V care livrează 5 kW înseamnă peste 100 A. La curenți de ordinul acesta:

E motivul pentru care bateria se montează cât mai aproape de invertor.

Ce mai influențează alegerea

Temperatura ambiantă. Un cablu pe un acoperiș la 70 °C are capacitate de curent redusă față de valoarea nominală. Se aplică factori de corecție.

Modul de pozare. Cablurile grupate în tub se răcesc mai greu decât cele pozate liber.

Numărul de circuite în același traseu.

Rezerva pentru extindere. Dacă e probabil să adaugi panouri, un cablu cu o secțiune mai mare acum e mult mai ieftin decât un traseu nou peste trei ani.

Cum verifici ce ai

Secțiunea e imprimată pe mantaua cablului, alături de marcajul H1Z2Z2-K. Cere fotografii cu marcajul lizibil la recepție.

Dacă bănuiești subdimensionare, o măsurare a tensiunii la panouri și la invertor, simultan, în plină producție, arată căderea reală.

Sub 1% cădere de tensiune pe partea DC. La tensiuni mari și trasee scurte, aproape orice secțiune rezonabilă merge; la trasee lungi și, mai ales, la cablul de baterie, calculul e obligatoriu.

Actualizat: 2026-09-13. Ghidurile sunt materiale de informare pentru proprietari și nu înlocuiesc un proiect tehnic sau intervenția unui instalator atestat ANRE.

Parteneri

Toți partenerii

Oferte de la companii partenere. Conținut promovat, marcat ca atare.

Continuă cu

Cuprins